GRADINA EDENULUI si GRADINA MAICII DOMNULUI

                         GRADINA  EDENULUI  si  GRADINA  MAICII  DOMNULUI

                   GRADINA EDENULUI

           Atunci cand DOMNUL DUMNEZEU (YEHOVA, adica cei Sapte Elohimi, conform Stiintei Spirituale), in Ziua a Saptea, Ziua de Odihna, i-a creat pe ADAM si EVA, (la Capitolul Binecuvantarii Zilei a Saptea este trecut Momentul) din tarana, i-a asezat in GRADINA EDENULUI.

           In intelesul nostru, al celor de azi, al celor care traiesc exclusiv intr-un Spatiu Fizic, Celelalte Dimensiuni fiind doar Idei si Imaginatiuni, noi nepercepandu-le direct si constient, GRADINA EDENULUI era un Spatiu Fizic. Era si nu era GRADINA EDENULUI era o Spatialitate, insa intr-o Dimensiune Suprasensibila, " In RAI" cu o treapta mai sus decat Fizicul. ADAM si EVA erau inca "nemuritori".

           Dar mancand din POMUL CUNOSTINTEI BINELUI si RAULUI li s-au deschis ochii ??? adica au devenit Constienti de ei insisi. "ADAME unde esti?" ..."Am auzit glasul TAU in RAI si m-am temut, caci sunt Gol si m-am ascuns. ..."Cine ti-a spus ca esti Gol? Nu cumva ai mancat din Pomul din care ti-am poruncit sa nu mananci?" (Facerea, cap. 3, vers. 6-11). Da, doar cel care este Constient de sine se poate vedea pe sine.

           Mancand din POMUL CUNOSTINTEI BINELUI si RAULUI li s-au deschis ochii si atunci; "Iata, ADAM s-a facut ca unul dintre NOI, cunoscand Binele si Raul. Si acum nu cumva sa-si intinda mana si sa ia roade din POMUL VIETII, sa manance si sa traiasca in veci!". Si pentru ca sa nu se intample ca ADAM sa manance din POMUL VIETII si sa traiasca in veci, DOMNUL DUMNEZEU i-a izgonit pe ADAM si EVA din GRADINA EDENULUI, iar in Preajma Gradinii a pus HERUVIMI si SABIE de FLACARA VALVAIETOARE sa pazeasca drumul catre POMUL VIETII. (Facerea, cap. 3, vers. 22-24)

         " ISPITIREA LUCIFERICA" l-a canalizat pe Om pe Drumul Cunoasterii de sine, a identitatii sale, dar deconectarea de la SURSA VIETII l-a facut MURITOR. Asa incepe COBORAREA, CADEREA Omului din STAREA de RAI, CADERE ce il duce pe om intr-o situatie de " SINGURATATE", in sensul ca Omul este lasat pe cont propriu. Rezultatele unei asfel de Vieti, cu Bune si cu Rele, de la INCEPUTUL CADERII si pana azi se vad. Traim Binele si Raul la Cote Maxime in toate Sferele Vietii Pamantene.

                  GRADINA MAICII DOMNULUI

            GRADINA MAICII DOMNULUI ??? stim ca afirmatia apartine Papei Ioan Paul al II-lea, cand, in luna mai 1999, vizitand ROMANIA, ingenunchind si aplecandu-se spre pamant a spus " Sarut Pamantul din GRADINA MAICII DOMNULUI ".

            Daca-i intrebi pe Romani ce inteleg ei din afirmatia Papei? cei mai multi iti vor vorbi despre Bogatiile ROMANIEI, altii despre descoperirile din Bucegi si de la Rosia Montana, sau despre " Calitatile Romanilor", despre Credinta care ar avea-o acest neam etc.

            Ce stia Papa Ioan Paul al-II lea, de a facut acest Gest de Smerenie si Adanca Plecaciune si noi nu stim, sau inca nu Constientizam??? Care este ADEVARUL acestei afirmatii???. Cu siguranta Papa ca si Cap al Bisericii Catolice, Calitate in care este considerat ca "Reprezentant al Lui DUMNEZEU pe PAMANT" , nu a facut gestul sau de Smerenie si Plecaciune doar pentru ROMANIA si Romani, asa cum cred cei mai multi.

             Daca in GRADINA EDENULUI a fost Inceputul MORTII si CADERII Omului, moarte si cadere care a luat sfarsit prin "MOARTEA SI INVIEREA LUI IISUS CHRISTOS" , ca moment al readucerii VIETII DIVINE pe PAMANT, undeva pe acest PAMANT va incepe si REINTOARCEREA OMENIRII LA VIATA ETERNA.

             Da, despre Reintoarcerea Omenirii la VIATA ETERNA este Vorba cand ne referim la GRADINA MAICII DOMNULUI, Reintoarcere despre care Papa Ioan Paul al-II lea stia ca va incepe din acest Spatiu numit Romania si din Sufletele celor care alcatuiesc acest Neam Romanesc.

             Din Sufletul si in Sufletul Omului incepe REINTOARCEREA LA VIATA, din Sufletul si In Sufletul in care este PREZENTA VIE REALA CHRISTOS, si-n acel Suflet de om in care s-a trezit DUMNEZEUL Lui. Prin FOCUL IUBIRII, FOCUL VIETII ce ARDE in INIMA incepe MOARTEA MORTII si Inceputul unei Noi VIETI, a VIETII ETERNE, a Intrarii Omului in IMPARATIA LUI DUMNEZEU.

            Curaj Oameni Buni, Curaj Romani, treziti-va din SOMNUL cel de MOARTE, Croiti-va alta Soarta, sta in Puterea si-n Credinta voastra sa Realizati. Curaj EL a Biruit. Cauta-ti ADEVARUL si VIATA, CHRISTOS este CALEA. Fiti Bravi EROI ai POPORULUI DUMNEZEU.

Interiorul Pamantului

      Stiinta fizica considera Pamantul un corp material, corp pe care a reusit sa-l
cunoasca pe baza observatiilor intr-o anumita masura. Din alta perspectiva, din cea a
Stiintei Spirituale, Pamantul este o fiinta vie compus din mai multe straturi concentrice,
straturi care comunica intre ele prin raze care unesc Centrul Pamantului cu suprafata
lui. Aceste straturi sant:
     1. Stratul mineral, corpul fizic al Pamantului, este stratul exterior, este cel mai
subtire strat, pe el traiesc fiintele vii de la suprafata Pamantului.
     2. Viata negativa este cel de-al doilea strat. Aici orice viata se stinge, orice ar
patrunde aici ar fi pe loc aneantizat, dizolvat in masa acestui strat care este semilichid.
Acest strat este cu adevarat Cercul Mortii.
     3. Stratul Constiintei Rasturnate, este cel de-al treilea strat. Aici totul este
rasturnat, tristetea fiintelor de la suprafata apare aici bucurie, iar bucuria oamenilor
apare aici tristete. Substanta acestui cerc este facuta din vapori. In privinta sentimen-
telor umane acest strat este la fel de negativ ca si cel de-al doilea strat in privinta
vietii. Aici toate sentimentele sant transformate, sant rasturnate.
     4. Stratul al patrulea numit: pamantul-apa, pamantul-suflet, pamantul-forma, are
o proprietate remarcabila aceea ca, aici formele, in loc sa fie negative, au o sustanta
pozitiva.
     5. Stratul cinci, acesta este pamantul cresterii, sursa originii vietii terestre. Aici
energiile au puterea inmuguririi.
     6. Stratul sase este cel al pamantului-foc, al vointei pure, al elementului de viata
si miscare strabatut de permanente impulsuri, de pasiuni. Orice presiune asupra
acestei substante foc-vointa pura este respinsa.
     7. Stratul oglinda pamantului. Aici totul este descompus, orice lucru care se
reflecta din el face sa apara fata lui coplementara.
     8. Stratul in care totul apare fragmentat si reprodus la infinit.
     9. Stratul noua este compus dintr-o substanta cu actiune morala opusa celei de
pe Pamant, aici este puterea separarii, a discordiei, a urii. Aici este Infernul lui Dante,
aici e Cain fratricidul, aici este egoismul, de aici isi trage seva Magia Neagra. Acest
strat este originea substantiala a Magiei Negre. In masura in care Puterea Iubirii va
instapani tot mai mult sufletele oamenilor, de la suprafata Pamantului, puterea si
marimea acestui strat se va diminua.

     Aceste straturi comunica intre ele pornind din centru spre suprafata Pamantului,
asa cum se observa si in imaginea de mai sus intr-o oarecare masura.
     In Primul Strat, cel al materiei solide, exista numeroase cavitati prin care se
comunica cu cel de-al Saselea Strat, cel al focului. Exista o legatura, o afinitate intre
vointa umana si acest strat de foc-vointa. Cand este malefica si dezordonata vointa
umana actioneaza magnetic asupra acestui foc mergand pana acolo unde aceasta
vointa malefica poate determina cataclisme terestre: eruptii vulcanice, cutremure.
Legatura dintre vointa umana si acest foc-vointa a produs eruptiile formidabile, o
adevarata dezlantuire a focului, care a pus capat Continentului Lemurian. Cu cat va
fi mai mare Puterea Iubirii pe Pamant cu atat acest foc-vointa va fi calmat. In decur-
sul evolutiei, acest al saselea strat s-a lasat tot mai mult spre Centrul Pamantului,
acest fapt a dus la diminuarea eruptiilor vulcanice. Puterea Iubirii din sufletele oame-
nilor va determina atat transformarea fiintei umane, vindecarea si mantuirea ei, cat si
cea a organismului si sufletului pamantului. (dupa Rudolf Steiner, Esoterismul Crestin)

TEMPLUL

    Asemeni altor stravechi si mari revelatii si cea Biblica traia prin traditie, era trans-
misa din generatie in generatie pe cale orala. Consemnarea in scris a revelatiilor Bibli-
ce a avut loc doar cu cateva sute de ani inainte de Iisus Christos. Cam in aceeasi
perioada a fost elaborata si a inceput sa circule Legenda Templului.
    Biblia, Cartea Cartilor, ca postament al religiei, vine ca revelatie, intelepciune calau-
zitoare si ordonatoare, a Fiilor Lui Dumnezeu, dinspre Yehova, este o intelepciune
intuitiva, feminina. De cealalta parte, Legenda Templului isi are sorgintea in celalalt
curent, in cealalta linie a omenirii, in linia Cainiana si ea sta la baza, este postamentul
ca intelepciune calauzitoare, a Francmasoneriei, este un alttfel de geneza, o teorie
a evolutiei rasei omenesti.
    Cele doua linii, doua curente, ce curg in paralel si se afla in opozitie, inca de la ince-
puturile omenirii, se intalnesc, "se intersecteaza", intr-un mod magistral, in momentul
construirii Templului, din dorinta si porunca Regelui Solomon. Faptul este relatat, cu di-
ferente, atat in Biblie cat si in Legenda Templului. In Biblie este accentuat mult rolul
Regelui Solomon, iar in Legenda Templului cel al marelui arhitect, constructor Hiram
Abiff. Construirea Templului din Ierusalim, fiind un moment ce tine de istoria si evolutia
omenirii este in acelasi timp o expresie exterioara a unei constructii si evolutii a insasi
fiintei umane. In sensul acesta personajele implicate in eveniment sant si simboluri
exterioare a ceea ce este omul in interior.
    Regele Solomon, descendent al liniei Abel-Sethiene, mostenitor al vechii intelep-
ciuni preotesti, era inzestrat cu cea mai inalta intelepciune a lumii,o intelepciune calma,
clara si obiectiva pe care, avea darul, de a o exprima in cuvinte care mergeau drept la
suflet, inaltindu-l pe cel care le asculta. Intelepciune ce a rodit "Cantarea Cantarilor",
sublim cant al iubirii. Intelepciunea Regelui Solomon era una inspirata, venind dinspre
Lumea Divina, cu toate acestea El nu avea puterea de a cladi Templul pe care dorea
sa-l cladeasca, era lipsit de arta necesara.
     Hiram Abiff -descendent al liniei Cainiene, ilustru arhitect, el stapanea misterele
geometriei sacre, cunostea armonia formelor, secretele echilibrului spatial, taina rapor-
tului dintre foc si metal, dintre lumina si umbra, taina prelucrarii pietrei, a lemnului, intr-
un cuvant era un ilustru reprezentant "al Fiilor Focului", al celor ce gandeau si trudeau
la zidirea Templului Cultural al Omenirii.
    Balkis -"Regina din Saba auzind de slava lui Solomon, cea in Numele Domnului, a
venit sa-i incerce intelepciunea cu cuvinte greu de inteles. Venind ea la Ierusalim cu
foarte mare bogatie, cu camile incarcate cu aromate, cu foarte mult aur si pietre scum-
pe, a mers la Solomon si s-a sfatuit cu el pentru tot ce avea ea pe inima (Regi 10. 1-2).
Iar Regele Solomon a dat Reginei din Saba tot ce a dorit si a cerut, pe langa ce i-a da-
ruit Regele Solomon cu mana lui. Si s-a intors ea inapoi la tara ei, ea si toate slugile
ei. (Regi 10, 13)"
     Altfel este imortalizata in cuvinte Regina din Saba in Legenda Templului. Regina din
Saba a venit la curtea Regelui Solomon si intre cei doi s-a celebrat un fel de logodna.
Aratandu-i-se Templul, impresionata fiind, ea a dorit sa-i fie prezentat constructorul
acestuia. Venind Hiram in fata sa si aruncandu-i o privire, Regina a fost strafulgerata
ca de un foc, foc ce a aprins o iubire in sufletul ei. Apoi Regina vrand sa vada si mun-
citorii care au trudit la aceasta mareata constructie, Hiram ii indeplineste dorinta des-
criind in aer cu mana dreapta semnul mistic Tau, semn la care muncitorii s-au indreptat
din toate partile catre maestrul lor. Semnul mistic Tau este un simbol al fortelor pe care
Fiii Lui Cain le folosesc pentru a actiona prin munca asupra planului fizic.
    Dincolo de cele doua relatari, intr-un fel diferite, din Biblie si Legenda Templului,
despre personajul istoric Regina din Saba, Balkis -Regina din Saba din alta perspecti-
va, la alte nivele este simbol al Sufletului Omenirii. Ea, Regina din Saba, simbol al
Sufletului Omenesc, pusa in situatia de a alege intre Solomon -intelepciunea inspirata,
detasata venita de la Dumnezeu si Hiram Abiff, Fiu al Focului, ce se straduieste si cau-
ta sa realizeze totul prin efort propriu, dintr-un impuls interior, Ea Sufletul il alege pe
Hiram Abiff, Fiu al Focului, El cel menit sa transforme lumea nevie intr-un Templu al
Omenirii.
    Personaje simbol, in istoria si devenirea omenirii, totodata simbol al puterilor ce
construiesc, alcatuiesc si definesc fiinta umana, se intalnesc intr-un moment, el insusi,
cu o profunda incarcatura simbolistica; Construirea Templului din Ierusalim.
    TEMPLUL LUI SOLOMON, o CASA pentru NUMELE lui DUMNEZEU, este con-
struit si destinat sa adaposteasca ARCA LEGAMANTULUI. Templul Lui Solomon,
simbol al corpului uman, exprima in mod exterior in fizic, ceea ce ar trebui sa fie Arca
Legamantului in natura ei sufleteasca.
    Pe de-oparte Fiii Lui Cain lucrand asupra lumii exterioare, prin stiinte si arte, cladesc
Templul Cultural al Omenirii, ducand Omenirea spre acea putere de intelegere, precum
cea a lui Ioan Botezatorul, prin care omul sa-l poata recunoaste pe Christos. Pe de
alta parte descendentii liniei Abel-Sethiene, asa-numitii Fii ai Lui Dumnezeu, cei care
cultiva partea cu adevarat spirituala a naturii omenesti, sant cei care lucreaza spre
sfintirea intregului Templu al Omenirii.
    Pana la aparitia Lui Iisus Christos cele doua linii au curs in paralel, Christos Iisus
uneste cele doua curente. EL, CEL care trecand prin poarta mortii si invierii reface 
Templul distrus, il readuce la VIATA.
    Cand omul va permite zeului din el sa se ridice, astfel incat acesta sa poata astfel
cladi, incat sa refaca TEMPLUL, atunci omul isi va fi castigat VIATA, TEMPLUL.

  

De la Adam si Eva -Omenirea

     De la Adam si Eva -Omenirea. Altfel decat in relatarea biblica, mult altfel, circula in
cercurile Fraternitatii Rosicruciene o invatatura despre inceputurile omenirii, invatatura
transmisa si noua, celor din afara cercurilor initiatice, de Rudolf Steiner.
     "A fost o vreme in care unul din Elohimi a creat o fiinta omeneasca  pe care a numi-
t-o Eva. Acest Elohim s-a unit cu Eva, dandu-i nastere lui Cain. Dupa aceasta, un alt 
Elohim numit Yahveh, l-a creat pe Adam. Adam s-a unit la randul sau cu Eva, si din 
aceasta unire a rezultat Abel. ( Vedem astfel cum Cain este un descendent direct al
zeilor, pe cand Abel este un descendent al lui Adam si al Evei, care sunt oameni). Lui 
Yahveh ii placeau sacrificiile pe care le facea Abel, dar ii displacea sacrificiile lui Cain,
care nu era randuit de catre El. Rezultatul: Cain l-a ucis pe fratele sau si din acest 
motiv a fost exclus de la comuniunea cu Yahveh. El a plecat departe si si-a infiintat
propria rasa. Adam s-a unit din nou cu Eva si din aceasta unire a iesit Seth." Seth este
cel care continua linia Abeliana, fapt relatat si de Biblie.
     In virtutea acestei invataturi, aflam ca inca de la inceputul omenirii avem doua gene-
ratii, doua linii: rasa lui Cain, fiii lui Cain care este descendentul unuia din Elohimi si al
Evei si rasa Abel-Sethiana, cu ascendenta omeneasca -adusa pe lume din dorinta Lui
Yahveh. Tot de la inceputul omenirii este si diferenta, separarea si conflictul intre cele
doua rase, cu origini diferite. E ca si cum omenirea ar avea la baza o mama si doi tati.
     Descendentii unuia din Elohimi si ai Evei, Fiii lui Cain, numiti si Fiii Focului sant o
rasa de natura masculina. Ei sant cei care lucreaza si transforma Pamantul. Ei sant cei
care pornind de la natura nevie, creeaza prin propria lor inteligenta, transformand
Pamantul intr-un Templu al Omenirii, un templu exterior. Fiii Focului sant creatorii
artelor si stiintelor. Din aceasta rasa au facut parte: Enoh, cel ce a invatat omenirea
arta de a sparge piatra si a cladi case, de a organiza societatea; Matusalem, inventa-
torul scrierii Tau; Tubal-Cain, a pus bazele stiintei de a lucra cu metalele; Hiram, a  
fost un remarcabil arhitect. Urmasi a-i Elohimilor Focului, Elohimi in care intelepciunea
era combinata cu Focul lunar, ( kama), Fiii lui Cain- Fiii Focului au o natura mai impul-
siva, masculina, dar sant si capabili sa arate entuziasm si sa se aprinda pentru intelep-
ciune. Ei sant tipurile de oameni creativi ale tuturor timpurilor omenirii.
     Descendentii liniei Abel-Seth sant asa numitii Fii a-i lui Dumnezeu, sant cei care
cultivau aspectul divin in omenire, care erau preoti. Ei sant cei ce aveau o intelepciune
si o compasiune detasata, lipsita de entuziasm. Din linia lui Seth cel mai de seama a
fost Solomon. Era inzestrat cu toata intelepciunea lumii, o intelepciune calma, clara
si obiectiva, intelepciune pe care, avea darul, de a o exprima in cuvinte ce mergeau
drept in inima omului. Era o intelepciune inspirata, primita de la Dumnezeu.
     Aceste doua curente, doua linii, doua "rase" ale omenirii curg in paralel si se afla
in opozitie, inca de la inceputurile omenirii. Pe de-oparte Fiii Pamantului, Fiii Focului,
sant cei care prin activitatea lor lumeasca, prin arte si stiinte innobileaza viata exte-
rioara de la o generatie la alta, construiesc Templul exterior al omenirii. Pe de alta
parte descendentii liniei Abel-Sethiene, Fiii lui Dumnezeu, ei sant cei care cultiva cu
adevarat partea spirituala a naturii omenesti, pentru ca omul sa devina cu adevarat
Templu al Dumnezeului cel Sfant.
     Pana la aparitia lui Iisus Christos cele doua linii, ambele pregatesc dezvoltarea
omenirii pentru ca FIUL LUI DUMNEZEU sa le poata uni, sa le faca una singura.
  

STAREA DE FORMA FIZICA A PAMANTULUI

    Starea de forma fizica a Pamantului cuprinde SAPTE PERIOADE de evolutie,
iar fiecare PERIOADA, la randul ei cate SAPTE EPOCI. In PERIOADA
ATLANTEANA, cele SAPTE EPOCI se mai numesc si "RASE", iar in PERIOADA
POSTATLANTEANA, ele se numesc si "EPOCI DE CULTURA".
          Cele SAPTE PERIOADE sant:
           1. PERIOADA POLARA
           2. PERIOADA HIPERBOREEANA
           3. PERIOADA LEMURIANA
           4. PERIOADA ATLANTEANA (ATLANTIDA)
                    Se sfarseste prin MARELE DILUVIU (POTOPUL)
           5. PERIOADA ACTUALA -POSTATLANTEANA
                    Se imparte in urmatoarele SAPTE EPOCI:
                    1. EPOCA PROTOINDIANA -BISERICA DIN EFES
                    2. EPOCA PROTOPERSANA -BISERICA DIN SMIRNA
                    3. EPOCA EGIPTO-CHALDEO-
                                    BABILONIANA SI EBRAICA -BISERICA DIN PERGAM
                    4. EPOCA GRECO-LATINA -BISERICA DIN THYATIRA
                    5. EPOCA NOASTRA -ACTUALA -BISERICA DIN SARDES
                    6. EPOCA URMATOARE -BISERICA DIN FILADELFIA
                    7. EPOCA ULTIMA -BISERICA DIN LAODICEEA
                    Aceste EPOCI se sfarsesc prin MARELE RAZBOI al tuturor
                    impotriva tuturor.
          6. PERIOADA URMATOARE - CELE SAPTE PECETI
          7. PERIOADA ULTIMA - CELE SAPTE TRAMBITE
     Aceasta este periodizarea evolutiei Pamantului, conform Stiintei Spirituale. Rudolf
Steiner mentioneaza ca omenirea se afla acum in PERIOADA POSTATLANTEANA,
in EPOCA A CINCEA -ACTUALA -BISERICA DIN SARDES. 
         

ADAM SI EVA

       Biblia in ansamblul ei, dar mai ales: Pentateuhul, Psalmii, Evangheliile, Epistolele Lui Pavel, Apocalipsa, este constituita din scrieri ale initiatilor, scrieri ocultate, aproape de neinteles, daca nu ai cheia descifrarii sensului lor profund.
       In incercarea de a deslusi enigma originii si evolutiei omului, atat de concis si ocultat prezentata in Biblie, recurgem la ajutorul Stiintei Spirituale, la invataturile lui Rudolf Steiner. Vom incerca sa mergem in paralel, astfel momente, evenimente, personaje sau expresii simbol, cuprinse in Geneza, le vom decodifica, interpreta folosindu-ne de invataturile Stiintei Spirituale referitoare la acestea.
       In ziua a sasea a Creatiei, Dumnezeu l-a facut pe om "dupa chipul Sau" barbat si femeie (Facerea 1,27-28). Conform Stiintei Spirituale, aceasta etapa a Creatiei este de fapt opera Elohimilor- Spiritele Formelor, in Geneza Ei fiind numiti Dumnezeu. Omul creat de Elohimi, in aceasta etapa a Creatiei, omul barbat-femeie, era o fiinta asexuata. Acest om avea in el femininul si masculinul, de fapt era un om bisexual, tinzand mai mult spre femeie, cu aspect mai feminin. Fiinta om, barbat-femeie, creata de Elohimi, este de fapt un stadiu pregatitor in formarea omului, un stadiu in care natura acestuia era mai mult eteric-spirituala.
       Abia prin actiunea Lui Iahve Elohim omul va deveni o fiinta terestra. In momentul in care Iahve Elohim, care in Biblie este numit Domnul Dumnezeu, intervine, in ziua a saptea a Creatiei, face omul o fiinta terestra, asupra caruia Domnul Dumnezeu a suflat "suflare de viata"- nesama -"atunci luand Domnul Dumnezeu tarana din Pamant, a facut pe om si a suflat in fata lui suflare de viata si s-a facut omul fiinta vie". Prin faptul ca- nesama- sufletul constientei a fost impregnata, sadita in om, a fost posibil ca in el sa patrunda germenul Eului. Omul devine o fiinta purtatoare de Eu, dar in acelasi timp coboara intr-un fel cu o trepta devenind o fiinta corporala. Pe deoparte omul dobandeste un corp, iar pe de alta parte o esenta interioara eterica; una se condenseaza, cealalta se subtilizeaza. Procesul diferentierii continuand, in fiinta umana, duce, treptat, la o separare a masculinului de feminin.
       Fiintele umane create in ziua a sasea, au fost "om creat dupa chipul si asemanarea Lui Dumnezeu", ele semanau unele cu altele, pastrandu-si forma initiala de-a lungul generatiilor, astfel bunicul arata ca fiul, ca nepotul s.a.m.d. Aceste fiinte se inmulteau, propagau prin mijloace asexuale.
       Diferentierea intre oameni a inceput in timpul Lui Seth, " Iata cartea neamului lui Adam. Cand a facut Dumnezeu pe Adam, l-a facut dupa chipul Lui Dumnezeu. Barbat si femeie a facut, i-a binecuvantat si i-a pus numele: Om, in ziua in care i-a facut. Adam a trait 230 de ani si atunci i s-a nascut un fiu dupa asemanarea sa si dupa chipul sau si i-a pus numele Seth" (Facerea 5, 1-3)
       Coborand in planul fizic si dedicandu-se tot mai mult activitatilor pamantene omul va fi marcat, in sufletul sau, de amprenta propriilor activitati. Astfel treptat oamenii se vor diferentia, unul de altul, ca urmare a experientelor proprii in planul fizic. Apoi diferentierile mai sant determinate si de importanta, tot mai mare, care incepe sa fie acordata sexului. Asfel de la Adam la Seth vorbim de o perioada de tranzitie, de la omul fiinta asexuata, la omul fiinta, ce se inmulteste pe cale sexuala.
       Perioada de la Adam la Seth a fost marcata de nasterea lui Cain si Abel. Conform Stiintei Spirituale Abel ar avea acelasi inteles cu grecescul "pneuma"-spirit, care din punct de vedere sexual ar avea caracter feminin, iar Cain inseamna masculinul. Astfel principiul masculin si feminin se confrunta, prin diferentiere, in Cain si Abel la nivel spiritual. Diferentiarea accentuandu-se, treptat, se contureaza intr-un fel, doua rase. Rasa masculina, materiala, reprezentata de Cain si rasa feminina spirituala, reprezentata de Abel-Seth. In Biblie aceasta diferentiere este simbolizata prin cuvintele "Abel a fost pastor de oi, iar Cain lucrator de pamant" (Facerea 4, 2).
       Cain "lucrator de pamant" este omul care incepe sa creeze lucrurile, pune bazele cantecului la titera, al artelor (Facerea 4, 21-22). Artele si stiintele, desi se nasc din fiinta interioara a omlui pamantesc, ele nu-l conduc pe om direct catre spirit. De aceea Domnul Dumnezeu respinge ofranda lui Cain simbolizata prin "roadele pamantului" (Facerea 4, 3), produsul propriei inteligente, izvorata din propria-i libertate.
       Abel "era pastor de oi" (Facerea 4, 2), el este pazitorul a ceea ce exista pe Pamant, ce a lasat Dumnezeu, el nu atinge spiritualitatea prin efort personal de intelegere, ci o primeste ca revelatie a divinitatii pe care o pastreaza, o pazeste. De aceea Dumnezeu primeste ofranda lui Abel, pentru ca ea este ceea ce Domnul Dumnezeu Insusi a daruit Pamantului.
       In alta ordine de idei conflictul dintre Cain si Abel este si un conflict intre masculin si feminin, intre cunoasterea dobandita prin intelectul care combina si compune si cunoasterea inspirata. Treptat creierul omului a devenit pregnant masculin, iar natura lui profunda a devenit feminina. Procesul diferentierii duce intr-un final la aparitia celor doua sexe, masculin si feminin, foarte clar conturate.
       Un alt gen de separare a dus treptat la impartirea omenirii in: oamani care si-au dedicat viata activitatilor pamantesti -linia Cainiana, si oameni care si-au dedicat viata legaturilor cu Dumnezeu "preotimea", -linia Abel-Sethiana.

CUVANTUL LUI DUMNEZEU

       "Si celor cati L-au primit, care cred in numele Lui, le-a dat putere ca sa se faca fii ai Lui Dumnezeu."(Ioan; 1, 12)

       "Iar daca Duhul Celui ce a inviat pe Iisus din morti locuieste in voi, Cel ce a inviat pe Hristos Iisus din morti va face vii si trupurile voastre cele muritoare, prin Duhul Sau, care locuieste in voi." (Romani 8,11)

       
                                                                       "Caci cuvantul lui Dumnezeu e viu si lucrator si mai ascutit decat orice sabie cu doua taisuri, si patrunde pana la despartitura sufletului si duhului, dintre incheieturi si maduva, si destoinic este sa judece simtirile si cugetarile inimii."
 ( Pavel; Evrei; 4; 12)
         Lasam la cautarea si intelegerea, locului din trupul omenesc, celor ce citesc aceste randuri, prin proprie experienta. Remarcam doar ca in acest verset am gasit o afirmatie despre aspectul tripartit al fiintei umane: trup, suflet, duh(spirit). Deasemenea faptul ca intre suflet si duh exista o despartitura. Alchimia sufletului uman, prin comuniunea sufletului cu spiritul, prin acea cununie cosmica intre ele, va face ca despartitura sa dispara.

CREATIA - ROLUL ELOHIMILOR SI ARHAILOR

     Ceea ce in Biblie este denumit Creatia, celor sase sau sapte zile, Stiinta Spirituala sustine ca de fapt este o repetitie, a etapelor si starilor precedente, in care are loc o reinviere a acestora,o reaparitie intr-un aspect si o forma noua. Biblia descrie de fapt, in Geneza, modul cum SENSIBILUL se naste din SUPRASENSIBIL. Faptele infatisate in Geneza, sant de fapt suprasensibile, aflandu-se doar cu o treapta mai sus decat cele sensibile.
     Amintim ca potrivit Stiintei Spirituale starea planetara PAMANT a fost precedata de alte trei stari planetare: SATURN, SOARE, LUNA. De la inceputul starii SATURNIENE si pana la starea PAMANT si pana astazi, de la starea initiala de caldura si pana la viata pe care astazi o percepem si o traim totul a fost un proces complex rezultat al ingemanarii si conluclarii celor noua Ierarhii Celeste. Se cuvine sa amintim cele noua Ierarhii grupate in trei grupe de cate trei:
                - SERAFIMI
                - HERUVIMI
                - TRONURI -cele mai inalte entitati spirituale,cele mai sublime manifestari
                                  ale iubirii, intelepciunii si vointei;
                                 -aceasta este prima triada.
                - KYRIOTETES -DOMNII
                - DINAMIS -VIRTUTI -SPIRITE ALE MISCARII
                - EXUSIAI -PUTERI -SPIRITELE FORMEI -ELOHIMI
                                  -aceasta este cea dea doua triada.
                - ARHAI -PRINCIPATE -SPIRITELE PERSONALITATII
                - ARHANGHELI
                - INGERI -aceasta este cea dea treia triada, entitatile din aceasta triada
                               sunt cele mai apropiate de om.
      Omul insusi  reprezinta cel de-al zecelea grad al acestei divine organizari ierarhice, el este in acelasi timp un rod si un scop al zeilor pe Pamant. Opera zeilor, omul are fata de el insusi si fata de Univers obligatia de a se perfectiona pe sine.
     CREATIA -Miscare, intrepatrundere, fiintare, dupa un Plan Divin, a puterilor celor noua Ierarhii Celeste, in care ELOHIMII au avut rolul principal. De la starea de caldura saturniana, de natura sufleteasca prin actiunea acestora este separata lumina de intuneric in prima zi a Creatiei. O zi a Creatiei, in acceptiunea Stiintei Spirituale este altceva decat cele 24 de ore.
     In filozofia gnostica cuvantul Eoni nu se refera la timp ci la Entitati care conduc Evolutia si se succed unele dupa altele, in sensul ca un prim Eon actioneaza, actiunea lui este preluata de un al doilea, contribuind el insusi cu actiunea sa,  apoi totul este preluat de un al treilea s.a.m.d. . Acelasi lucru il exprima cuvantul ebraic "yom" care in Biblie inseamna "zi". "Yom" este o Fiinta Vie, o Entitate Vie si reala. Daca facem analogie cu limbile ariene vedem ca si aici cuvantul Deus-Zeu, Dumnezeu este inrudit cu dies-zi, acesti termeni avand origine comuna. In vremurile stravechi era o stransa legatura intre "zi" si o fiinta divina. In mod special cuvantul "zi" este legat de Arhai -Spiritele Personalitatii -Spiritele Timpului care indeplinesc, executa planul pe care, in linii mari, il traseaza Elohimii.
      In momentul in care Elohimii au separat Lumina de Intuneric prin intrepatrunderea diferitelor eteruri: de lumina, sunet, viata ei trec in sarcina Arhailor executarea a ceea ce au ordonat. Asadar Geneza ne arata ca Elohimii au trasat marile linii conducatoare ale existentei terestre, dar implinirea lor le revine ca sarcina Arhailor -Spiritelor Timpului. Viata pe Pamant se tese, asadar datorita Elohimilor si Arhailor.
      Elohimii au separat Lumina de Intuneric "si afost seara, si a fost dimineata, prima zi", apare deci o alternanta si acesta este rezultatul actiunii Spiritelor Timpului. Cuvintele ebraice "ereb" - "seara" si "boker" - "dimineata" exprima si ereb -haos, boker -ordine pentru ca la inceput a domnit haosul urmat apoi de starea de ordine, de armonie ca urmare a actiunii Spiritelor Timpului.
      Daca lumina, ordinea, armonia este rezultatul actiunii Arhailor, tenebrele, intunericul, viata substantei elementare sunt tot o realitate spirituala? Daca da atunci in spatele lor sunt deasemenea Entitati Spirituale. Rudolf Steiner spune ca in starea planetara SATURN, care era un mare glob caloric, Arhaii au atins nivelul de om. Dar nu toti au evoluat spre lumina, ajungand lumina, o parte a lor au ramas pe loc in starea Saturniana, ei sunt TENEBRELE -"LILITH".
      YOM si LILITH reprezinta doua grupe de Entitati Superioare, din Ierarhia Cereasca, sunt Spirite ale Timpului, Spirite ale Personalitatii cu ajutorul carora Elohimii tes Viata pe Pamant.
      In momentul in care Elohimii se decid sa finalizeze crearea omului, Ei au nevoie de un ajutor care se afla deasupra SERAFIMILOR si spre care se inalta privirea lor spirituala. Pentru a-si desavarsi opera, grupul de sapte Elohimi a trebuit sa se depaseasca pe ei insisi, in sensul ca ei devin o UNITATE. Omul creat in ziua a sasea este un rezultat al actiunii fiecarui Elohim ce indeplinea o activitate individuala. Omul era ca o reprezentare in care toti se reuneau. Aceasta reprezentare nu era inca o realitate si nu a devenit realitate decat atunci cand ei au creat un produs comun transformand realitatea lor intr-o realitate efectiva.
     Acesta este momentul exprimat in Geneza prin IAHVE- ELOHIM sau DOMNUL DUMNEZEU.

OMUL - ADAM SI EVA

             "Si a zis Dumnezeu: "Sa facem om dupa chipul si asemanarea Noastra, ca sa
              stapaneasca pestii marii, pasarile cerului, animalele domestice, toate vietatile
              ce se tarasc pe pamant si tot pamantul!"
              Si a facut Dumnezeu pe om dupa chipul Sau; dupa chipul Lui Dumnezeu l-a
              facut; a facut barbat si femeie"  (Facerea cap 1, vers. 26-27)
       In acest fel este prezentat, in Facerea cap 1, momentul creatiei din ziua a sasea, cand Dumnezeu l-a creat pe om barbat si femeie. Citind mai departe in capitolul 2 din Facerea, despre sfintirea zilei a saptea, asezarea omului in rai si prima familie, relatarea pare putin diferita fata de capitolul 1. Aici il aflam pe DOMNUL DUMNEZEU care luand tarana din pamant l-a facut pe om, caruia suflandu-i, in fata, suflare de viata, s-a facut omul fiinta vie. Acelasi Domn Dumnezeu creaza pentru omul pe care l-a facut si pe care l-a numit Adam, o Gradina, " Edenul, pentru ca acesta s-o lucreze si s-o pazeasca. Asezandu-l in Gradina Edenului, Domnul Dumnezeu i-a interzis lui Adam sa manance dintr-un singur pom "Pomul Cunostintei Binelui si Raului" deoarece mancand va muri."
       Spre deosebire de capitolul 1 unde Dumnezeu il creaza pe om barbat si femeie in ziua a sasea, in capitolul 2 in ziua a saptea, asa se pare, Domnul Dumnezeu il Face mai intai pe Adam barbatul si pentru ca "a zis Domnul Dumnezeu; "Nu este bine sa fie omul singur; sa-i facem ajutor potrivit pentru el" (Facerea cap. 2; vers. 18). Astfel Domnul Dumnezeu l-a adormit pe Adam caruia luandu-i o coasta a facut din ea femeia, pe care i-a dat-o lui Adam.
      In Gradina Edenului se aflau doi pomi, Pomul Vietii si Pomul Cunostintei Binelui si Raului; despre cel de-al doilea am aflat ca Adam avea interdictie de a manca din el. Desi era Gradina Edenului, Gradina Raiului, se pare ca Sarpele-Ispititorul avea acces in ea, pentru ca aflam ca a ispitit-o pe femeia lui Adam, careia Domnul Dumnezeu i-a dat numele de Eva.
      Sarpele-Ispititorul ii spune femeii ca daca vor manca din Pomul Cunostintei Binelui si Raului nu vor muri, ci li se vor deschide ochii si vor fi ca Dumnezeu cunoscand binele si raul.
             "De aceea femeia, socotind ca rodul pomului este bun de mancat si placut
              ochilor la vedere si vrednic de dorit, pentru ca da stiinta, a luat din el si a
              mancat si a dat barbatului sau si a mancat si el.
             Atunci li s-au deschis ochii la amandoi si au cunoscut ca erau goi...
             Iar cand au auzit glasul Domnului Dumnezeu, care umbla prin Rai, in racoarea
             serii, s-au ascuns Adam si femeia lui...
             Si a strigat Domnul Dumnezeu pe Adam si i-a zis "Adame unde esti?"
             ..."Am auzit glasul Tau in rai si m-am temut, caci sunt gol si m-am ascuns."
             ..."Cine ti-a spus ca esti gol? Nu cumva ai mancat din pomul din care ti-am
             poruncit sa nu mananci."  (Facerea, cap. 3, vers. 6-11)
       Domnul Dumnezeu afland ca Adam si femeia lui au incalcat interdictia, cedand ispitirii Sarpelui, ii blestema pe toti trei. Blestemandu-l pe Sarpe ii spune ca va pune dusmanie intre el si femeie, care-i va zdrobi capul, iar el ii va intepa acesteia calcaiul.
       Mancand din Pomul Cunostintei Binelui si Raului li s-au deschis ochii si atunci; "Iata, Adam s-a facut ca unul dintre Noi, cunoscand binele si raul. Si acum nu cumva sa-si intinda mana si sa ia roade din Pomul Vietii, sa manance si sa traiasca in veci!". Si pentru ca sa nu se intample ca Adam sa manance din Pomul Vietii si sa traiasca in veci, Domnul Dumnezeu i-a izgonit pe Adam si Eva din Gradina Edenului, iar in preajma Gradinii a pus heruvimi si sabie de flacara valvaietoare sa pazeasca drumul catre Pomul Vietii. (Facerea, cap. 3, vers. 22-24)
       Fara a intra in semnificatia oculta a faptelor din Gradina Edenului remarcam totusi ca incalcarea interdictiei l-a adus pe om in situatia de a cunoaste binele si raul devenind astfel "ca unul dintre Noi". "Ca unul dintre Noi" grea afirmatie si o adanca semnificatie au aceste cuvinte. Deasemenea si hotararea Lui Dumnezeu de a-l izgoni pe om din Eden pentru a nu ajunge la Pomul Vietii are o semnificatie extrem de oculta, aceasta hotarare a schimbat cursul vietii omului, cursul evolutiei lui.
       In Biblie, in capitolul 4, ni se relateaza ca Adam cunoscand pe Eva, aceasta l-a nascut pe Cain zicand: "Am dobandit om de la Dumnezeu", apoi a nascut si pe Abel. Cain a devenit lucrator al pamantului, iar Abel pastor. Cand cei doi aduc jertfa Lui Dumnezeu, jertfa lui Cain este refuzata, iar cea a lui Abel primita. Biblia nu relateaza motivatia atitudinii diferite fata de cei doi, dar aflam doar un sfat sau un indemn a Lui Dumnezeu pentru Cain, ce-l intristat de refuz, si caruia Dumnezeu ii spune: "pentru ce te-ai intristat si pentru ce s-a posomorat fata ta? Cand faci bine oare nu-ti este fata senina? Iar de nu faci bine, pacatul bate la usa si cauta sa te tarasca, dar tu biruieste-l". (Facerea, cap. 4, vers. 6-7). Desigur ca si aceasta atitudine diferita fata de Cain si Abel are o semnificatie oculta, are intelesuri adanci referitoare la originea si evolutia fiintei om.
       Originea si evolutia fiintei om, asa cum este prezentata in Biblie, este extrem de concisa si ocultata. Invaluita in adanci mistere este originea omului si rolului sau pe pamant. Deasemenea sumara si ocult este prezentata si evolutia vietii omului pe pamant.Ca sa desluseasca enigma vietii lui, pentru ca sa se poata cunoaste si intelege pe sine, omul are nevoie de o cunoastere prin care sa poata dezlega si intelege simbolistica Bibliei.

IISUS CRISTOS DIN CRONICA AKASA - partea a-III-a

       Cele trei mari suferinte legate de declinul omenirii, pe taramul paganismului, al iudaismului si al esenianismului l-au facut sa inteleaga, sa simta ca omenirea avea nevoie de un impuls nou, de o noua cale de mantuire. Cu aceste dureri sufletesti s-a intors acasa, acolo unde doar mama lui vitrega incepea treptat, treptat sa-l inteleaga. Apropierea ei sufleteasca de el si puterea ei de intelegere a facut ca Iisus din Nazaret sa-i poata vorbi despre intreita lui durere. Vorbindu-i despre durerea lui sufleteasca, vorbele lui se revarsau si actionau asupra sufletului ei. Cuvintele lui erau ca niste fiinte vii care se duceau de la el spre mama vitrega, adoptiva, erau o trecere sufleteasca vie de la el la sufletul mamei vitrege, adoptive despre nesfarsita lui suferinta si despre nesfarsita lui iubire. Vorbind astfel mamei sale, tot ce exista in sinea lui se revarsa prin cuvintele pe care le rostea asupra ei, in sufletul ei, spiritualizandu-l. In aceasta convorbire in sufletul mamei vitrege adoptive, a putut patrunde la un moment dat sufletul mamei dupa trup a lui Iisus din Nazaret astfel incat de acum inainte mama Lui vitrega a trait cu acest suflet.
       In timp ce vorbea astfel mamei sale vitrege, adoptive, cand cuvintele lui vii se revarsau asupra ei, simtea ca din el se desprindea ceva, care era ca o sine, ceva care devenise una cu durerea si iubirea sa. In momentul in care sinea aceasta s-a desprins de corporalitate, in Iisus din Nazaret a luminat constienta ca aceasta sine era cea a lui Zarathustra. Eul, sinea lui Zarathustra plecase, Iisus din Nazaret in cele trei corpuri ale lui: fizic, eteric si astral, impregnate de puternicele trairi ale suferintei si iubirii a simtit un puternic impuls ce il indemna sa se indrepte spre Iordan, la Ioan Botezatorul.

       Stim si din relatarile Evangheliilor ca acolo in raul Iordan a coborat in trupul Lui Iisus din Nazaret Cristosul, Entitatea Cristica. Cristos, a intrat treptat in cele trei corpuri ale Lui Iisus din Nazaret, acest proces a durat trei ani. Abia in momentul in care se apropia moartea, intrepatrunderea era reala si totala. Am vazut cele trei mari suferinte prin care a trecut Iisus din Nazaret, dar ceea ce a indurat Cristos, in cei trei ani, cufundandu-se in cele trei corpuri umane: fizic, eteric si astral, a fost o durere infinit mai mare, o suferinta permanenta care se transforma in iubire, iubire si iarasi iubire.

       Sant extraordinare relatarile lui Rudolf Steiner, luate din Cronica Akasa despre relatia Lui Cristos cu Iisus din Nazaret, precum si cu ucenicii. El spune ca in timp ce Iisus putea fi intr-un anumit loc, Cristos putea fi intr-un loc sau altul. Cu cat se cufunda mai mult in trupul Lui Iisus din Nazaret, Cristos se cufunda si in fiinta cea mai launtrica a ucenicilor Sai si prin aceasta comuniune intima, El vorbea cand dint-unul, cand dintr-altul. Astfel, mergand prin tara, Cristos vorbea prin Iisus din Nazaret sau printr-un ucenic. El se transpunea in ucenici cu asemenea forta incat expresia fetei acelui ucenic se schimba atat de mult incat cel care-l asculta avea senzatia ca vorbea chiar Iisus Cristos.

       Umbland in felul acesta peste tot in tara, Iisus Cristos si ucenicii Lui, devenea tot mai periculos pentru adversari si pentru ca nu il puteau deosebi pe Iisus Cristos din ceata Lui de ucenici a fost necesara tradarea si sarutul lui Iuda.

       Prin tradare, Iisus Cristos a fost prins si rastignit, fapt relatat si de Evanghelii. In timp ce Iisus era pe cruce, s-a intunecat Cerul, moment in care pe Pamant are loc o mare schimbare, Cristosul a trecut in aura vie a Pamantului. Astfel prin moartea si invierea Lui Iisus Cristos, Pamantul, Omenirea a primit acel Impuls Viu de care avea nevoie, Impulsul Lui Cristos. Impulsul Sau a actionat atunci ca fapt real. De atunci in omenire El a actionat mai mult inconstient, El a actionat prin ceea ce este, nu prin ceea ce a fost inteles. Dar devine din ce in ce mai necesar ca oamenii sa invete si sa-L inteleaga pe Cristos.

CELE TREI MARI SUFERINTE ALE LUI IISUS DIN NAZARET. DIN CRONICA AKASA. -partea a-II-a

       "Cand cineva se afla, parca, pe o insula sufleteasca, impreuna cu ceva pe care, la fel ca El, care inca din copilarie simtea ce simte fiecare om, si ai vrea sa-l daruiesti tuturor oamenilor, dar nu poti sa-l daruiesti din cauza ca vezi cum sufletele au coborat pe o treapta de unde nu mai pot primi asemenea lucruri, cand cineva simte toate acestea... atunci acel om se pregateste in vederea unei misiuni. Pentru o misiune se pregatea Iisus din Nazaret". Despe aceasta misiune a lui Iisus din Nazaret, despre durerile si suferintele, legate de caderea omenirii, dureri si suferinte atat de intense incat nu ne putem imagina, dureri si suferinte care s-au transformat, in sufletul Lui, ca de la sine in Iubire, intr-o uriasa forta de iubire fata de aceasta omenire, incercam sa scriem, in continuare ajutandu-ne de opera lui Rudolf Steiner .


       Extraordinara sensibilitate sufleteasca a copilului Iisus Natanic, la doisprezece ani este intregita de o forta interioara ce venea din Eul Lui Zaratustra ce intrase in El, forta interioara prin care primea strafulgerari prin iluminare, iluminari care se refereau la intreaga evolutie a poporului Evreu. Percepea in sufletul Lui, ca pe o inspiratie launtrica, nemijlocita, directa, ca un glas, ce venea dinspre lumea Spirituala, dinspre marea Bath-Col. Marea Bath- Col care le-a vorbit in vremurile stravechi profetilor, acea invatatura originara, acum, in vremea Lui Iisus, nu mai era decat o ramasita saracacioasa printre farisei si carturari. Acele revelatii glorioase, din vremurile vechi, nu mai era nimeni sa le inteleaga, baiatul Iisus simtea acest lucru in sufletul lui cu o mare suferinta. Traia in sufletul Lui suferinta singuratatii izvorata din neputinta de a darui ceea ce simtea venind dinspre marea Bath-Col, traia suferinta izvorata din decaderea oamenilor, din neputinta lor de a mai intelege marile revelatii. Aceasta a fost marea suferinta pe care a trait-o baiatul Iisus intre 12 si 18 ani, suferinta legata de decaderea poporului Evreu. .

       Intre 18 si 24 de ani Iisus din Nazaret calatoreste in mai multe tinuturi, perioada in care cunoaste lumea pagana. Calatorea, se oprea pentru un anumit timp intr-un anumit loc si lucra, apoi iar calatorea, iar se oprea si lucra ... . Oriunde se oprea, oamenii cu care vorbea simteau cum vine inspre ei o putere de bunavointa si iubire atat de mare incat deseori dupa plecarea Lui, vorbind despre El aveau impresia ca e cu ei si ca il vad. In calatoriile sale a ajuns, la un moment dat, intr-o localitate plina de nenorociri; lacasul de cult era cazut in ruina, preotii l-au parasit; oamenii din locul acela traiau in mizerie, erau bantuiti de boli, dar mai mult decat atat sufereau pentru ca preotii ii parasisera si nu mai aveau cine sa le oficieze jertfele la altar. Cand l-au vazut pe Iisus credeau ca le-au venit un preot, dar n-a fost asa. Privind spre oameni, spre multimea care se adunase, a vazut printr-e ei multe entitati demonice, mai mult decat atat altarul cazut in ruina era inconjurat de entitati demonice. Atunci a avut o viziune, intr-o alta stare de constienta, a ceea ce a fost candva religia pagana, cand in vremurile stravechi la aceste altare de jertfa se revarsau, in rugile oamenilor, puterile Inaltelor entitati spirituale. In locul lor erau acum in jurul altarului, fiinte demonice. A simtit in sufletul Lui, in adancul sufletului Lui, aceeasi suferinta a decaderii omenirii ca si in cazul religiei iudaice. In acele mari suferinte, legate de decaderea paganismului si iudaismului, Iisus din Nazaret a simtit, in sufletul Lui, ca ceva care-i spunea ca oamenii au nevoie de ceva nou, de un impuls absolut nou.

       Dupa varsta de 24 de ani, Iisus din Nazaret a intrat, pana la 30 de ani, in legatura cu esenienii, traind destul de mult timp intre ei. Aici avea sa traiasca cea de-a treia mare suferinta. Traind printre ei a ajuns sa cunoasca din tainele lor cele mai adanci, El a aflat taina esenianului, calea prin care putea fi regasit accesul la lumea divin -spirituala. Traind printre esenieni si afland aceste lucruri, inima Lui a inceput sa se umple de bucurie pentru faptul ca se poate gasi o noua cale ce duce spre inalturi. Aceasta bucurie avea sa fie spulberata in urma unei experiente personale. Iesind intr-o zi dintr-o asezare eseniana a vazut cum din fata portii acelei asezari parca fugeau doua fapturi: erau Lucifer si Ahriman. Apoi a avut mai des aceasta viziune, cand trecea prin poarta esenienilor, fapt ce a facut sa se nasca in sufletul Lui convingerea-traire ca drumul urmat de esenieni face ca Lucifer si Ahriman sa nu se poata apropia de ei. Si pentu ca Lucifer si Ahriman nu se puteau apropia de esenieni, ei se duceau la ceilalti oameni din afara. Aceasta a fost cea de-a treia mare suferinta a Lui Iisus din Nazaret, faptul ca un grup de oameni izolati puteau sa ajunga pe inalte culmi spirituale, dar pentru aceasta plateau ceilalti care erau in lume, unii obtineau desavarsire pe socoteala si suferinta celorlalti. Astfel Iisus din Nazaret intre 12 si 30 de ani a vietuit de trei ori evolutia omenirii, trecand prin trei mari suferinte.

DESPRE IISUS CRISTOS DIN CRONICA AKASA -partea I

       Poate pentru cei mai multi cititori ai Bibliei, unele neconcordante intre Evanghelia dupa Luca si Evanghelia dupa Matei trec neobservate sau nebagate in seama. Incerc sa pun in paralel aceste neconcordante. In Evanghelia dupa Matei, genealogia lui Iisus dinspre tatal Iosif, porneste de la Avraam, urca pina la David apoi fiul acestuia SOLOMON, si de la SOLOMON pana la Iosif tatal lui Iisus (Matei cap. I , vers. 17). In Evanghelia dupa Luca, genealogia lui Iisus dupa tatal lui Iosif, porneste de la Iosif, trece prin NATAN, celalalt fiu al lui David si coboara pana la Adam, fiul Lui Dumnezeu (Luca cap. III , vers. 23-38) ...


       In Evanghelia dupa Matei, Ingerul Domnului se arata, in vis, lui Iosif vestind zamislirea Pruncului Iisus (Matei cap. I , vers. 20-21). In Evanghelia dupa Luca, Ingerul Gavriil sa aratat Mariei, mama Lui Iisus anuntand zamislirea Pruncului in pantecele ei (Luca cap. I , vers. 26-35). ...

       In Evanghelia dupa Matei, Pruncului Iisus, nascut in Betleemul Iudeii, i se inchina Magii (Matei cap. II , vers. 1-11). In Evanghelia dupa Luca, Pruncul Iisus se naste intr-o iesle, nastere vestita de pastori (Luca cap. II , vers. 7-18). ...

       In Evanghelia dupa Matei, Ingerul Domnului se arata in vis lui Iosif zicandu-i "Scoala-te, ia Pruncul si pe Mama Lui si fugi in Egipt si stai acolo pana ce-ti voi spune, fiindca Irod are sa caute Pruncul ca sa-L ucida (Matei cap. II , vers. 13-15). In Evanghelia dupa Luca, Pruncul este dus , dupa ce s-au implinit zilele curatirii, la Ierusalim ca sa-L puna inaintea Domnului. Dupa ce au savarsit acestea, Iosif si Maria s-au intors cu Pruncul in cetatea lor Nazaret (Luca cap. II , vers. 22-39). ...

       In cercetarea sa temeinica si minutioasa, Rudolf Steiner nu s-a rezumat doar la documentele istorice, scrise de mana omului. Mare parte din stiinta sa se bazeaza pe citirea Cronicii Akasa. Din aceasta sursa, a Cronicii Akasa ,el ne dezvaluie adevaruri naucitoare, pentru noi cei care n-am citit decat Biblia, despre viata lui Iisus. Astfel aflam ca, aproximativ in aceeasi vreme, s-au nascut doi copii Iisus, au fost doua mame Maria si doi tati Iosif. In Iisus nascut la Betleem s-a intrupat Spiritul lui Zaratustra (cel care candva va fi viitorul conducator al Pamantului - Maitreya). In Iisus din Nazaret s-au intrupat, intr-un suflet pe care il purtase candva Moise si Budha, acea parte a Spiritului Adamic ce nu intrase in ciclul Karmic si se pastrase pura in Misterii. ...

       Copilul Iisus cu descendenta Solomonica era deosbit de dotat, asa cum spunem noi astazi, din punctul de vedere al intelectului, avand capacitati extraordinare in sensul acesta. Copilul Iisus cu descendenta Natanica avea in schimb o extraordinara sensibilitate a inimii, a sufletului . Avea puterea de a simti si trai in El simtirile si trairile din sufletele oamenilor. Simtea si traia in El bucuria si durerea oamenilor. ...

       La doisprezece ani, Eul Lui Zaratustra paraseste corpul copilului Iisus Solomonic si intra in corpul copilului Iisus din Nazaret . Acesta este momentul, descris in Evanghelia dupa Luca, cand Copilul Iisus sta de vorba cu Inteleptii in Templul din Ierusalim. ...

       Rudolf Steiner ne spune mai departe ca la scurt timp de la parasirea corpului de catre Spirit, copilul Iisus Solomonic moare. Deasemenea nu dupa multa vreme, moare Iosif, tatal Lui Iisus Solomonic si Maria mama Lui Iisus Natanic, Iisus din Nazaret. Poate este uluitor acest lucru, dar acestea sant informatiile din Cronica Akasa de unde aflam ca mai apoi Maria din Betleem, care mai avea inca sase copii cu Iosif ce murise, s-a casatorit cu Iosif ce a ramas in viata formand o familie cu sapte copii. In sanul acestei familii, Iisus din Nazaret, o Fiinta extrem de complexa a trait si a crescut pana la 18 ani. Acest copil cu o viata sufleteasca extraordinara crestea intr-o familie care nu-L prea intelegea, era un insingurat. Aceasta suferinta de a fi singur s-a comprimat, tot mai mult, in sufletul Lui, nascand in El puterea de a simti durerile lumii. Apoi la 18 ani a plecat sa cutreiere Lumea.

DESPRE BOTEZUL CU FOC

    "Cand fiintele nu pot da altceva
decat, sa zicem, gandurile lor,
aceasta nu reprezinta mare lucru.
Caci daca ramanem aici in dome-
niul ideilor, chiar daca dam nume-
roase idei, aceasta nu schimba
nimic. NU AI DAT NIMIC
VIZIBIL, DE SUBSTANTA.
Dar vine un timp cand fiintele pot
da si altceva decat gandurile lor..
..SUBSTANTA FOCULUI
PRIMORDIAL."
    Pentru un om al zilelor noastre,
cele spuse de Rudolf Steiner, re-
feritor la fiinta umana, par de nein-
teles, chiar de neconceput. Cum
adica nu inseamna nimic sa ai idei,
si ce inseamna "sa dai din Substanta Focului Primordial". Desigur, omul zilelor noastre
are in felul lui dreptate,pentru ca omul prin tot ceea ce a gandit si gandestesi-a creat si
creeaza lumealui de lucruri, dar de lucruri, nimic viu. Omul zilelor noastre nu intelege,
nu stie ce inseamna Substanta Focului Primordial, pentru el acest lucru nu inseamna
nimic.
   Stim, din viata de zi cu zi, ca nu poti sa dai ce nu ai, si ca sa dai din Substanta
Focului Primordial e nevoie ca sa-l detii, sa-l ai, sa-l ai in tine, sa fie in tine, sa arda
in tine. Si atunci cand acel FOC arde in tine, el arde si negura din tine si te transforma
in lumina. ARZI SI DEVII LUMINA. Poate cineva sa inteleaga asta? Acesta este
BOTEZUL CU FOC. Aceasta este A DOUA VENIRE, si are loc in inma ta omule.
Acolo in inima ta omule, in FOCUL ce arde, vei afla adevarul despre tine si vei
recastiga viata, si mai mult decat atat, precum spune Ioan in cap.1,12 "Si celor cati
L-au primit, care cred in numele Lui, Le-a dat putere ca sa se faca fii ai Lui
Dumnezeu".
    Aceasta este trecerea in a patra, sau a cincea dimensiune. N-ai cum sa treci intr-o
dimensiune superioara cu sentimentele si gandurile tale de zi cu zi, care sunt asa cum
sunt. Dar cand FOCUL IUBIRII se aprinde in inima ta omule, el arde, si tot ceia ce
arde da lumina, si tu DEVII LUMINA, devii alt om si prin legea rezonantei tu intri
intr-o alta lume.